STIUCA

  • Autor subiect Deleted member 13
  • Dată creare
D

Deleted member 13

Guest
STIUCA( Esox lucius)


stiuca.jpg


Denumiri populare: cățea , ciuca, boalda, mârliță (sub 30 cm)

Denumiri in alte limbi : pike(engleza), hanki(finlandeza), brochet(franceza), Hecht (germana), csuka(maghiara)

Răspandire geografică: traiește in toate apele dulci din Europa,excepție făcând doar Peninsula Iberică, Grecia, Albania și regiunea dalmațiana din fosta Iugoslavie.Poate fi întâlnită chiar si in lacurile alpine , până la altitudinea de 1500 m.

In România poate fi intâlnită in toate apele dulci ,atât curgătoare cât si stătătoare.In apele coliniare si de ses stiuca poate fi întâlnită pretutindeni in aval de zona mrenei .

Caracteristici: Corpul stiucii este alungit,usor turtit lateral, capul de asemenea lunguiet,putin curbat din profil Botul seamana cu ciocul de rata.Stiuca are o gura larga,cu falcile care se deschid pana sub ochi, in asa fel incat poate inghitii o alta stiuca aproape de aceiasi marime! Ochii sunt dispusi sus, in regiunea fruntii.

Coloritul stiucii ii serveste la “deghizare” , fiind armonizat cu culorile predominante in mediul in care traieste.

Dezvoltare:fiind un rapitor feroce, foarte lacoma, stiuca este un peste care se dezvolta destul de rapid. De regula ,la varsta de un an atinge deja 25-30 cm si o greutate de 250 g.Lungimea sa medie este de 40-50 cm , iar greutatea medie variaza intre 1-2 kg.Stiuca poate atinge si o lungime de 1,5-1,8 m caz in care greutatea depaseste 20 kg ! Binenteles ca aceste exemplare sunt foarte rare!

In Romania , la cca 10 ani , stiuca are o lungime de peste 90 cm si o greutate de peste 4 kg .

New Doc 30_1.jpg


Biologie: Spatiul de viata al stiucii este constituit de apele dulci statatoare sau mai lent curgatoare,ale caror maluri sunt acoperite cu stuf,papura, etc. Nu se intretine de obicei in adancimea apelor ,putand fii intalnita mai tot timpul ” ïntre ape” , in locurile unde misuna pestii prada.Pandeste in nemiscare, pentru ca la apropierea prazii sa se repeada asupra acesteia extrem de energic. Are o vedere extrem de buna , dublata de multe alte simturi ca “linia laterala” sau o elasticitate remarcabila a corpului .In plus numarul mare de dinti, asemanatori cu ai …vulpii, ii asigura un atac ucigator asupra pradei. Pestii mai mici ii prinde de obicei de mijloc si ii intoarce apoi – continuand sa inoate- pentru ai inghiti cu capul inainte.In lipsa unor pesti de talie mica, stiuca ataca si seamanul sau ,din aceiasi specie, desi in acest caz captura ii poate fi fatala deoarece se poate ineca. Canibalismul sau nu cunoaste margini :devoreaza propia progenitura ,ba chiar ,in timpul reproducerii, femelele mari mananca adesea masculii care le-au fost parteneri in actul reproducerii!

Ataca orice i se pare comestibil, indiferent ca este vorba de un soarece sau sobolan cazut in apa, sarpe sau broasca, pasari mici sau insecte cazute pe luciul apei! Este stiut faptul ca neori stiuca musca pescarul neatent care incearca sa o prind cu mana!

Organismul stiucii este extrem de rezistent, lucru dovedit prin faptul ca adesea se prind exemplare in intestinele carora se gasesc forfahuri din sarma de otel, linguri artificiale, carlige duble,triple,etc. O stiuca care a rupt lingurita pescarului a fost capturata la cateva ore distanta, in acelasi loc, desi inca avea in gura lingura pe care a atacat-o initial!

Digesta stiucii ,direct influentata de temperature apei ( 36-48 ore la cca 17-20 grade C) ,este in general rapida , dar eficienta cu care organismul stiucii utilizeaza substantele nutritive este destul de redusa. In cazul unor cercetari ,in captivitate, s-a dovedit faptul ca o stiuca are nevoie de aproape 10 kg de hrana pentru a-si spori greutatea corporala cu un kilogram!

In apele din tara noastra, dupa mihalt, stiuca se reproduce cel mai devreme. De regula ,la sfarsitul lui februarie stiucile incep reproducerea , adunandu-se in grupuri sub stratul de gheata inca netopit.Perioada de reproducere se poate prelungi pana la sfarsitul lui martie, chiar inceputul lui aprilie in cazul unor ierni geroase. De regula , masculii ajung la maturitate sexual in cel de-al treilea an de viata ,iar femelele la 3-4 ani .Langa o femela se plaseaza 3-4 masculi, de obicei in locurile unde apa incepe sa se incalzeasca mai repede.In functie de marime, femela depune intre 100 000- 350 000 de boabe de icre, dar exemplarele mari pot depune si peste 500 000 de boabe de icre, de culoare galbuie cu un diametru de 2,5-3 mm. In perioada reproducerii stiucii temperatura apei variaza intre 4-10 grade C.

Dezvoltarea embrionara dureaza cca 12-14 zile, apoi din fiecare icra fecundata iese o larva cu o lungime de 6-7 mm,care dupa 1-2 zile incepe sa se hraneasca. La 2-3 saptamani puietul are deja o lungime de 10-15 cm ,iar pana la sfarsitul lui mai puietul de stiuca este suficient de mare sa atace larvele altor specii. Deci la 3 luni stiuca devine rapitor in sensul propiu al cuvantului.

Pescuitul stiucii :Stiuca prefera pestele viu bucatilor de peste sau exemplarelor moarte.Acest lucru este perfect explicabil intrucat instinctul sau de rapitor il face sa atace prazile vii .Pentru pescuitul eficient al stiucii este utila cunoasterea acestei specii si caracteristicile biologice ale speciei.

Este bine de stiut ca stiuca sta la panda ,in general, in acelasi loc ,efectuand atacuri asupra prazii pe o raza de 1-2 metrii , dupa care revine in locul initial. Chiar daca a intampinat vreo neplacere in timpul atacului ,stiuca va reveni totusi la locul sau pentru a repeta panda si atacul. Stiuca ,uneori relativ usor de prins, este alteori extrem de selectiva, aducand la disperare pescarul care stie ca este acolo dar nu reuseste sa provoace atacul! De asemenea este meteo-sensibila , schimbarile de vreme aducand clar si schimbari ale comportamentului stiucii . Dar asta, ca si pescuitul in sine , este o alta poveste …
Lungimea minima ala pescuit 40 cm!
Bibliografie : Pescuitul Sportiv -ing.Zoltan Kaszoni
 

Wurger

Somn
Misto descriere. Seamana (normal) cu altele pe care le-am mai vazut dar aduce si elemente noi.
Am verificat prin proprie experienta mai multe din caracteristicile descrise mai sus.
As mai adauga ca are viata scurta in juvelnic sau sac de pastrare, culoarea variaza in functie de mediu si geografic vorbind se imparte in multe subspecii.
Dupa parerea mea, este pradatorul absolut, un leopard al apelor, cu o mare rata de eficienta la vanatoare.
Se aseamana la comportament si anatomie cu baracuda, diferenta majora fiind ca baracudele carduiesc in apele marine deschise pa cand stiuca din cate stiu nu carduieste nici in perioada de reproducere, grupurile nuptiale fiind restranse la maxim 10 indivizi si asta in apele bine populate.
Are o mare insemnatate piscicola pentru sanatatea ecosistemului apelor inchise sau cu comunicare (gioluri, canale) ajutand la mentinerea sanatatii populatiei de peste pasnic si nu numai.
Apropo de atacul lateral, din volta, rareori o sa o gasesti intepata de ancora terminala. Dintii fiind turtiti lateral, duc la sectionarea firului in momentul in care intoarce cu prada in gura. O frana mai libera ajuta.
Ataca bine nalucile cu desen care imita bibanul, la motivatia de hranire adaugandu-se raspunsul teritorial.
Puteti invata multe de aici - https://www.youtube.com/results.search_query=underwater-ireland.com
Nenea asta (un rus stabilit in Irlanda) face si statistici - deschis/inchis, sinking/suspending.... vedeti voi.
 

edd

Somn
Buna idee,scrie frumos ing.Zoltan Kaszoni am si eu toata descrierea,le am grupate in calculator pe specii in funtie de apele in care traiesc,de ses,colinare,de munte.
 
D

Deleted member 13

Guest
Hmmm...eu nu m-as mira. Parerea mea este ca in medie , pe un rau ca Muresul , stiuca nu creste mai mare de 5 kg in 10 ani.
 
În prezentarea știucii am descoperit două inexactități:în finlandeză se numește hauki nu ,,hanki",a doua ar fi că este foarte răspândită si in peninsula iberică unde într-adevăr s-a introdus ilegal.
 

kingofbeasts

Rod Builder
Cautand informatii mai detaliate pentru ritmul de dezvoltare si obiceiurile salaului canadian am gasit un tabel in care e dat in paralel ritmul lui de dezvoltare cu cel al stiucii (in nordul Canadei). Se vede deci ca apa rece favorizeaza o crestere mai rapida si explica de ce nordicii au mai multe stiuci mari decat noi .

ritm dezvoltare stiuca.jpg


https://www.google.co.uk/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=16&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwj_6PXhgonfAhXs1IMKHTXYCeEQFjAPegQICBAC&url=http://wildernessnorth.com/wordpress/wp-content/uploads/2014/09/FishGrowthChart.pdf&usg=AOvVaw1y4Y6myoOajKlMkQGZMljU
 
Sus