AVATUL

edd

Somn


AVATUL (Aspius aspius)

Denumiri populare :arvat, aun, haut, lup-de-peste, vulca,valcan.

Denumiri in alte limbi:asp(daneza), rasper(bulgara), toutain(finlandeza), Rapfen(germana), on (maghiara)



Raspandire geografica:

Aceasta specie se gaseste in aproape toate apele de ses din Europa, limita nordica a raspandirii sale fiind Peninsula Scandinava si Finlanda.

Descriere

Din punct de vedere al clasificarii, avatul apartine familiei ciprinidelor (al caror reprezentant tipic este crapul), deci face parte dintre pestii pasnici. Aceasta caracteristica se mentine insa numai in primul an de viata, cand el se hraneste cu plancton; dupa aceea trece definitiv la modul de viata de rapitor, motiv pentru care toate tratatele de specialitate il amintesc ca unicul reprezentant rapitor al ciprinidelor.
Despre avat putem spune ca are o forma "clasica" de peste. Este unul din pestii cei mai eleganti si mai frumosi ca forma, cu corpul alungit, usor turtit lateral si acoperit cu solzi relativ marunti. Profilul spatelui are o linie usor curbata, in spatele inotatoarei ventrale se afla un tais acoperit cu solzi. Are gura mare, a carei deschizatura despica in adancime capul, botul fiind ascutit. Maxilarul inferior se ridica usor peste cel superior. Capatul din fata al maxilarului inferior este ingrosat, potrivindu-se intr-un spatiu scobit corespunzator in maxilarul superior. Dintii lui sunt bine dezvoltati si puternici, cu varfurile usor indoite. Ochii sunt relativ mici. Inotatoarea caudala este mare, despicata in doua parti egale, inotatoarele pectorale se termina in unghi ascutit si dorsala este taiata intr-un unghi ascutit. Inotatoarea de la baza cozii are forma curba.
Spatele pestelui este negru-albastrui, dar poate fi si cenusiu-verzui, in timp ce partile laterale sunt de un cenusiu-plumburiu, trecand in cenusiu-albicios spre burta, inotatoarele dorsala si caudala sunt albastrui, restul fiind de regula cenusii sau uneori cu o nuanta rosiatica. Irisul ochilor este argintiu, iar pupilele prezinta cate un cerc auriu. In perioada de reproducere, pe capul si corpul masculilor apar mai multi butoni cornosi, proeminente ce se simt la pipait.

Dezvoltare

In unele locuri avatul poate creste la dimensiuni foarte mari, atingand cateodata chiar greutatea de 30 kg. In tara noastra, insa, cele mai mari exemplare prinse nu ating decat lungimea de 1 m, greutatea lor fiind de 10-12 kg. In medie, lungimea avatului in apele noastre este de 35-40 cm, iar greutatea medie de 1-1,5 kg.


New Doc 30_2.jpg

Biologie

Spatiul de viata al avatului este constituit de apele dulci, desi in unele cazuri poate trai si in ape semisaline. El se simte "acasa" nu numai in rauri, ci si in lacuri, indeosebi atunci cand acestea nu sunt situate la o altitudine prea mare fata de nivelul marii, in lacurile de acumulare din regiunile deluroase, mai ales acelea in care traiesc multi obleti. Se simte bine numai in apele curate, limpezi, evitandu-le pe cele tulburi. Traieste si in apele din bratele moarte ale unor rauri, deci si in baltile de langa Dunare, unde ajunge cu ocazia inundatiilor din primavara, in apele mai adanci, el poate fi intalnit cel mai adesea pe la mijlocul adancimii apei respective.
Avatul este un inotator foarte bun si rapid, pe distanta scurta. Se arunca fulgerator asupra pradei, motiv pentru care este dusmanul cel mai de temut al obletilor, care nu pot sa-i faca fata. Locurile de vanatoare ale avatului se afla de obicei in vecinatatea suprafetei apei, unde misuna pestisorii, iar cand avatul porneste in goana dupa ei, el inoata atat de aproape de suprafata, incat de multe ori brazdeaza vizibil luciul apei. Uneori sare chiar in aer, urmarind obletii care, disperati, incearca sa se salveze tasnind din apa. Adesea isi incolteste prada langa picioarele de pod sau alte obstacole mari asemanatoare din apa, astfel incat pestisorul respectiv nu mai are nici o sansa de scapare.
In apele curgatoare, prefera locurile din preajma unor pietre sau mormane de bolovani, unde se formeaza mici vartejuri, precum si locurile de confluenta ale canalelor cu raurile. Sta cu placere in apele cu liman, unde curentii se intortocheaza rotind apa, dar nu evita nici locurile de intalnire a curentilor mai puternici din rau cu cei mai lenti. Ii plac apele iuti din preajma bancurilor de nisip sau pietris, precum si apele mai linistite si mai adanci din spatele acestora, unde vartejurile se formeaza continuu. In astfel de locuri surprinde adesea obletii cu care isi astampara foamea. Prefera apele limpezi, unde vede bine si poate sa-si urmareasca prada. Daca grupul de obleti se refugiaza printre crengi cufundate in apa sau alte adaposturi asemanatoare, avatul nu-l urmareste, pentru ca aceste conditii nu-l avantajeaza.
Avatul vaneaza numai in timpul zilei, lucru de care este incapabil noaptea. Adesea porneste la vanatoare in grupuri, intelegandu-se bine cu confratii de specie. Este un luptator exceptional, care nu-si ataca prada "miseleste", stand la panda ca stiuca, somnul sau salaul, care dispun si de un colorit potrivit pentru a se face nevazuti, ci ataca direct, pe fata, bazandu-si atacul pe miscarile iuti si maniera de inot deschisa, fulgeratoare, cu care isi urmareste si ajunge din urma prada, in timpul vanatorii isi tradeaza prezenta foarte des, intrucat nici un alt peste nu brazdeaza suprafata apei asa cum o face avatul. Nu are locuri permanente de refugiu, strabatand drumuri mai lungi sau mai scurte in cautarea hranei in cursul zilei.
Avatului nu-i place decat hrana vie. Alimentul sau de baza este obletul, pe care-l vaneaza urmarindu-l la suprafata apei. Susurul apei provocat de grupul de obleti in fuga tradeaza adesea si prezenta avatului in aceeasi zona. Ii place si puietul de clean, caras sau rosioara, precum si boartele. In afara de acesti pesti mai mici, se hraneste ca si ceilalti ciprinizi si cu materii vegetale din apa, cu rame, larve de insecte si insecte mai mari, raci mici, viermi etc. Cat timp este puiet, mananca cu mare pofta larvele de Chironomus. Avatul se hraneste in tot cursul anului, dar mai ales intre lunile aprilie si octombrie cu precadere in diminetile zilelor calde de vara sau seara.
Oricat de periculos ar fi, avatul are si el dusmani care ii pot veni de hac. Dintre acestia putem aminti exemplarele mai mari de stiuca si salau, care il devoreaza fara remuscari.
Avatul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, mai rar la 4 ani. Depunerea icrelor are loc primavara, concomitent cu salaul, deci la sfarsitul lui martie si in luna aprilie. Instinctul de conservarere a speciei determina avatii sa se stranga in aceste zile in grupuri mari, compacte, deplasandu-se corp langa corp, ca somonii, spre locurile de depunere a icrelor.
O femela depune 80000-120000 boabe de icre, cu diametru de 1,4-1,6 mm de culoare galbena.

Pescuitul Sportiv

Avatul este foarte apreciat de pescarii sportivi, deoarece, fiind peste rapitor, ataca cu mare elan carligul cu nada oferit corespunzator, prilejuind pescarilor sportivi clipe extrem de placute. Cercetarea atenta dezvaluie repede locurile unde avatul vaneaza obleti, de regula in compania altor confrati. Pescuitul la avat da rezultate bune incepand cu luna martie si pana in zilele cu inghet din noiembrie-decembrie, dar foamea lui atinge apogeul dupa perioada depunerii icrelor, in aprilie, cand ataca totdeauna carligul nadit. Isi schimba locul in permanenta, urmarind grupurile de obleti. Se pescuieste mai eficient dimineata si seara, dar daca nu si-a satisfacut pofta, avatul vaneaza chiar si in orele de pranz ale zilelor calduroase de vara, cand poate fi de asemenea prins.
Atacul avatului este extrem de energic si fulgerator.
Lungimea minima admisa la pescuit: 30cm
 
Ultima editare de un moderator:
D

Deleted member 13

Guest
Bravo Edd !
 
Ultima editare de un moderator:
  • Like
Reactions: edd
D

Deleted member 13

Guest
Ok,multumesc ! Am editat zona de pescuit din motivele care ti le-am explicat. Stima!
 
  • Like
Reactions: edd

Alin Ms

Somn
Eu am
Eu am prins avat noaptea nu o data.Si pe o guma fosforescenta am prins odata unul,cand cautam salaul..
Singurul moment cand am prins avat la stationar a fost noaptea. In rest nu intra niciodata la peste viu. Dar erau alte vremuri. Noaptea nu se mai auzea rapind la suprafata. Cel putin in zona unde pescuiam eu.
 
S

SiGi Lures

Guest
La momeala naturala nu am pescuit eu prea mult,eu ziceam de artificiale..aia mari ,dupa ce se intuneca mai sunt inca activi.Ala de l-am prins pe guma fosforecenta a fost in luna februarie a unei ierni cu multa zapada si afara erau vreo -2,3grade, si era cam ora 8 seara.De intunecat se intuneca cam pe la 6..
 
D

Deleted member 13

Guest
Sincer ...va invidiez pe undeva.Chiar sunteti pescari! Sa dau iarna doua ore pe intuneric...nu sunt in stare! Recunosc, am imbatranit...Bravo!
 
S

SiGi Lures

Guest
Incarcam guma la felinarele de pe marginea aleilor din parc..cine ne vedea..niste nebuni tinind linga globul felinarului cu o tija o chestie fosforescenta..Dupa ce se incarca ,mergeam repede la apa,coboram scarile sapate in mal si dai..in seara aia nu am avut nici un atac,nimic..pustiu..chair am zis ca mai incerc un loc si gata,plec acasa ca sunt congelat..Incarc guma..lansez...ajunge jos ridic..bang..Ce sa zic..uite unde era salaul..nu era prea mare ,asa la kil..cand il ridic sus am crezut ca am vedenii..era avat...alta data vara, era o conjunctura cu multi obleti valuri in cap,volte sub apa..''somni''..in imaginatia noastra..Doar ca erau extrem de reticenti..somnii cand fac din alea asa dau in naluca de indoaie ochetzii..si cand colo pe original floating sfc ,bang..avat din ala cat bratzul de lung...din pacate dezgatat cand sa ia o mana dupa ceafa..asta e..nu-i o regula,dar nu se sfiesc nici noaptea..
 

Alin Ms

Somn
Aia cu somni care cand fac asa dau de indoaie... Eu am patit exact invers. Am stat o noapte numa sa ma mir de ei... Bateau la 5 minute si nu erau juvenili. Am plimbat J13 in toate culorile... adica 3... SFC, FT si S... am trecut pe CD de 11 jointed... ala cica e crima la somn.... am schimbat pe Flat rap de 10 cm.. urmat de 8 cm in caz ca mancau obleti... in aceeasi idee am pus si thrilul de 9 cm... urmat de un SuperShadRap de 14 cm in disperare de cauza... Oscilante Dragomir... rotative simple si duble... si ei bateau de ma speriam cand venea unu mai aproape....
 

sorinTM

Stiuca
Sincer ...va invidiez pe undeva.Chiar sunteti pescari! Sa dau iarna doua ore pe intuneric...nu sunt in stare! Recunosc, am imbatranit...Bravo!
Anul trecut cei 2 monstruleți de avat tot pe perioada rece și unu din ei la 3 dimineață de moțăiam cu bătu în mana dar când a dat voleu mia sărit și somn și inima din piept ca pe fractiune de secunda nu știam ce se întâmplă :)
 

Alex Z.

Biban
Anul trecut cei 2 monstruleți de avat tot pe perioada rece și unu din ei la 3 dimineață de moțăiam cu bătu în mana dar când a dat voleu mia sărit și somn și inima din piept ca pe fractiune de secunda nu știam ce se întâmplă :)
Tin minte cand am vazut postarea cu ei.. Chiar monstrii.. si iarna.. respectele mele :)
 

RNN57

Salau
Foarte frumos și spectaculos pescuitul avatului, atunci cand vrea sa pape fiare sau plastice și când reușim sa îl păcălim. Atacuri fulgerătoare și neașteptate - capricii și toane pe măsură uneori.
Păcat ca cedează repede în drill, dar pt a prelungii puțin aceasta placere, eu pescuiesc avatul acolo unde apele și condițiile îmi permit, de cele mai multe ori cu echipament ML și mono' de 0.18mm. E deosebita senzația pe care ti-o oferă un avatel de 3-4kg sau mai mare, pe o jordita ML 5-21g la 2.40 în cazul meu bucuriemarebucuriemarebucuriemare
 
Sus